Interviu Katja Lasch – DAAD

DAAD_Logo

 DAAD va fi prezentă la International University Fair:-) 

1.   Cu ce se ocupă DAAD?

DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Serviciul German de Schimb Academic) este cea mai mare organizație la nivel mondial care sprijină cooperarea internaţională în domeniul academic. Obiectivele sale principale constau în: organizarea și finanţarea schimbului de studenţi și cercetători, informarea în întreaga lume despre Germania ca loc de studiu și cercetare, intermedierea de cadre didactice universitare și încurajarea procesului de internaţionalizare a instituţiilor de învăţământ superior germane.

În fiecare an DAAD finanţează stagiile în Germania a peste 600 de studenţi și cercetători români. De asemenea sunt susţinuţi financiar anual peste 200 de cetăţeni germani, care doresc să studieze, să predea sau să cerceteze în România. În plus DAAD sprijină numeroase proiecte de cooperare academică româno-germană. La ora actuală predau la zece universităţi din România nouă lectori DAAD, un docent DAAD, precum și trei asistenţi de limbă. La București există și un Centru de Informare DAAD.

2.    Care sunt oportunitățile pe care DAAD le oferă elevilor și studenților români?

Centrul de Informare DAAD din București, dar și lectorii DAAD din țară consiliază publicul interesat în chestiuni legate de studiu, cercetare și finanţarea studiilor în Germania. Pe lângă aceasta DAAD oferă constant sesiuni informative în școlile și universităţile din România, este prezent la târgurile de educaţie și informează în detaliu despre propriile sale programe de burse.

university

3.    Ce burse oferă DAAD elevilor și studenților români?

DAAD are un program de burse variat. Studenții pot aplica pentru o bursa la o universitate de vară din Germania (3-4 săptămâni), viitorii sau actualii absolvenți pentru o bursa de masterat (1-2 ani), iar doctoranzii și tinerii cercetători pentru burse de cercetare (1-10 luni) sau chiar pentru burse integrale de doctorat (3-4 ani). Procesul de aplicare diferă de la un program la altul. Broșura cu oferta detaliată de burse pentru anul universitar 2014/2015 poate fi vizualizată online sub link-ul următor:
https://issuu.com/daadromania/docs/brosch_re_rumaenisch_pdf. De asemenea toate informațiile pot fi găsite și pe pagina noastră www.daad.ro la rubrica Burse DAAD.
 
4.    DAAD este un centru și de consiliere? Poate oferi suport pentru elevi și studenți sau este doar un centru de informare?

Centrul de Informare DAAD din București oferă în primul rând informații generale despre studiul în Germania și procesul de aplicare la o instituție de învățământ superior germană. Dacă o persoană are nelămuriri concrete și întâmpină dificultăți în procesul de aplicare, se poate adresa din nou Centrului nostru. Consultanța se desfășoară via e-mail, telefon sau personal și este gratuită. Din motive organizatorice nu putem asista fiecare candidat pas cu pas (de exemplu, în redactarea scrisorilor de motivaţie sau completarea de formulare online) în procesul său de aplicare pentru un loc de studiu.
În ceea ce privește procesul de aplicare pentru o bursă DAAD, diferit de cel de aplicare pentru un loc de studiu, consultanța din partea noastră este foarte minuțioasă. Mărturisim că ne plac însă candidații bine informați, care apelează mai întâi la toate informațiile, puse la dispoziție de noi pe www.daad.ro (toate bursele dispun de liste detaliate cu documentele necesare pentru aplicare) sau în publicațiile noastre, ca de exemplu acest ghid pentru o aplicație corect întocmită:
https://issuu.com/daadromania/docs/bewerberleitfaden_ro

daad_logo

5.    Ce ar trebui să conțină dosarul de aplicație al unui elev/ student român pentru a putea studia în Germania?

În Germania autonomia universitară este foarte mare. Instituţiile de învăţământ superior își stabilesc independent condiţiile și procedurile de admitere, documentele necesare și termenele limită de aplicare. Ca atare trebuie verificat în timp util, direct la instituţia de învăţământ vizată, care sunt exigențele concrete ale admiterii.
Admiterea în Germania se desfășoară pentru majoritatea programelor de studiu de două ori pe an: atât în semestrul de iarnă (cursurile încep în septembrie/octombrie), cât și în semestrul de vară (cursurile încep în martie/aprilie). În majoritatea cazurilor admiterea se face pe bază de dosar. Acesta trebuie să cuprindă, de regulă: un formular de cerere a unui loc de studiu (cerere tip), dovada cunoștinţelor de limbă, diploma de bacalaureat (copie legalizată și traducere legalizată notarial) sau documente care atestă finalizarea studiilor absolvite (în cazul în care persoana aplică pentru un program de master sau doctorat). Există însă posibilitatea ca instituţia de învăţământ superior să solicite și alte documente suplimentare.

6.    Care sunt examenele de limbă preferate de universitățile germane?
În Germania se poate studia atât în limba germană, cât și în limba engleză – tot mai multe programe de studiu oferind această posibilitate.
Dovada cunoștinţelor de limbă germană se poate face, în general, prin următoarele teste standardizate:
DSH (Deutsche Sprachprüfung für den Hochschulzugang ausländischer Studienbewerber), TestDaF (Test Deutsch als Fremdsprache), DSD II (Deutsches Sprachdiplom der Kultusministerkonferenz, Stufe II), Bacalaureat german (Abitur), testele de limbă ale Institutului Goethe.
În cazul în care candidatul optează pentru un program de studiu în limba engleză, nu este nevoie, în principiu, să dispună de cunoștinţe prealabile de limbă germană. În acest caz i se va solicita un test standardizat de limbă engleză. De regulă sunt acceptate certificatele TOEFL, IELTS sau Cambridge Certificate.

student exam

7.     Contează foarte mult nota la Bacalaureat sau este mai importantă activitatea per total atunci când este analizat un dosar de aplicație?

Nota obținută la bacalaureat este vitală mai ales pentru studii cu un număr limitat de locuri, reglementat la nivel federal sau la nivel de land, cu alte cuvinte unde există un numerus clausus și cererea depășește cu mult oferta. Vizate sunt mai ales medicina, farmacia, stomatologia etc., în cazul cărora concurența poate fi foarte mare. Ca principiu, în ultimii ani instituțiile de învățământ superior își doresc din ce în ce mai mult candidați interesați de mediul în care trăiesc. Prin urmare un CV cu activități extrașcolare și o scrisoare de motivație bine argumentată pot face diferența între doi candidați cu note similare.
8.     Ce este diferit la facultățile din Germania? De ce în Germania există un sistem performant? Unde greșește statul român când vine vorba despre educația în România?
 
Învățământul superior din Germania se caracterizează printr-o îmbinare reușită de teorie și practică (a se vedea, de exemplu, existența universităților de științe aplicate sau a sistemului dual). Dincolo de acest aspect, mediul academic profită vizibil și de pe urma procesului său de internaționalizare, atrăgând mulți studenți străini (în 2012 ca. 11% din totalul studenților veneau din afara Germaniei; Germania se plasează pe poziția patru în topul destinațiilor de studiu pentru studenții din toată lumea), dar și de colaborarea cu instituții extrauniversitare și cu industria. Educația nu este reglementată central, la nivel federal, ci intră în atribuțiile landurilor federale, de la care provine și finanțarea. Acest aspect contribuie, la rândul său, la asigurarea unei infrastructuri de calitate.
Pe de altă parte, cred că sistemul de învățământ românesc este mai bun calitativ decât reputația sa. De multe ori mă surprind în discuții în postura de apărătoare a acestuia. Există câteva argumente concrete în acest sens: existența programelor de studiu cu diplomă dublă, organizate în parteneriat cu Germania, recunoașterea principială a diplomei de bacalaureat din România de către autoritățile germane și statisticile, care ne indică faptul că majoritatea absolvenților din România sunt acceptați fără probleme la programe competitive de master din Germania. Poate că o comparație generală a României cu Germania nu este neapărat una fericită, premisele istorice, economice și administrative, de la care pleacă cele două țări, fiind diferite. Ca observator al celor două sisteme sunt la fel de interesată ca și publicul român de modul cum vor evolua lucrurile. O atitudine optimistă, cred, e mereu de bun augur!

c_DAAD_Hagenguth_2-860x375

9.     Știu că taxele de școlarizare sunt infime sau chiar se rezumă la un Semesterticket. Cum se întâmplă acest lucru?

Educația este considerată în Germania un ”bun public”. De aceea este o decizie politică a statului german (i.e. a landurilor federale) de a-i susține financiar pe cei care doresc să studieze. Germania a înțeles că o dezvoltare economică durabilă este pe termen lung bazată pe o educație solidă și pe egalitate de șanse. Acest lucru înseamnă practic, că și fiecare student român, acceptat la o instituție de învățămât superior din Germania, primește o ”bursă” din partea statului german.

10.  De ce ați sfătui românii să plece la studii în Germania?

Cred că orice persoană ar trebui să își lărgească constant de-a lungul vieții orizontul de cunoaștere. Un stagiu în străinătate este cel mai bun mod de a face ceva pentru dezvoltarea personală, iar un studiu în atmosfera internațională a peisajului academic german eficientizează procesul. Un alt argument ar fi cel al calității învățământului superior german, care păstrează standarde înalte, fiind în același timp, în comparație cu alte sisteme de învățământ de pe plan internațional, accesibil din punct de vedere financiar. Nu în ultimul rând, un studiu în Germania poate fi o veritabilă rampă de lansare pentru o carieră în țară sau pe plan internațional. În România activează momentan peste 16.000 de firme cu capital german, care au nevoie de oameni educați în Germania, ale căror cunoștințe de limbă să fie secondate și de stăpânirea unui limbaj și a unor cunoștințe de specialitate dobândite la sursă, precum și de o înțelegere a culturii și a mentalităților germane.

11.  Un cuvânt de final, în cazul în care am omis ceva în interviu?

V-am răspuns la întrebări nu numai din perspectiva instituției pe care o reprezint, ci și a studentului, care la un moment dat a beneficiat de o bursă DAAD pentru a cunoaște România. Alături de programele de finanțare individuală, DAAD sprijină intens și cooperarea româno-germană pe plan academic, dar și unele universități din România prin programele de studiu în limba germană. Concluzionând aș dori să spun, că un viitor optimist pentru toate părțile implicate se bazează pe brain circulation și nu pe brain drain. În această direcție ar trebui să ne străduim cu toții!

Katja Lasch
Directoarea Centrului de Informare DAAD București

Anexe:

Overview_Burse DAAD_RO

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s